De cand am publicat pe blogul personal un asa zis contract propus de o firma italiana si am mai relatat pe blog despre alte propuneri de lucru pe care le-am considerat cel putin anormale, nu am mai fost contactat in vederea unei posibile angajari in domeniul poriectarii mecanice.
Eu am continuat sa aplic pe internet la toate ofertele care corespund pregatirii mele profesionale. In acelasi timp, din diverse motive, am aplicat si la alte locuri de munca la care am considerat ca as corespunde cerintelor postului.
Am primit un raspuns de la o firma care imi propunea un astfel de loc de munca: operator grafica. Am avut la telefon o discutie preliminara. Mi s-au comunicat urmatoarele: sunt necesare cunostinte de mecanica in domeniul auto, cunostinte de grafica pe calculator (Adobe), cunostinte medii de limba italiana, salariu net lunar 1.200 lei. Din start m-a uimit faptul ca se cer atatea competente pentru numai 1.200 de lei net!
In fine, am spus ca nu cunosc absolut deloc programul Adobe si ma asteptam sa se incheie discutia aici. Dar persoana de la telefon a mai avut si alte curiozitati, de exemplu: daca am lucrat in Franta si in Italia, probabil pe bani multi, de ce as fi de acord sa lucrez in Romania pe un astfel de salariu? Am raspuns ca nu stiu exact ce este de facut la acest loc de munca, gandindu-ma in sinea mea ca la banii astia ar trebui sa fie vorba de ceva intre adjunct de taiat frunza la caini si adjunct de baiat de mingi.
Sunt intrebat daca vreau sa vin la un interviu, eu am repetat competentele pe care le am si am subliniat ca nu cunosc programul Adobe. Am intrebat ce ar fi relevant si ce s-ar schimba daca vin la interviu. Persoana imi spune ca ar vrea sa-mi verifice cunostintele de limba italiana, eu intreb de ce sa nu discutam pe loc la telefon in italiana. Tipa imi spune ca ar vrea sa ma vada si la fata. Eu ma intreb in sinea mea daca spera sa arat ca si Claudiu Schiffer si chiar o intreb de ce vrea sa ma vada, sa vada daca sunt dragut? In fine, tipa nu se impiedica in sarcasm si tot insista, asa ca ramane cum s-a stabilit, ma duc la interviu.
Imi da adresa si ma intreaba daca vreau mai multe detalii. Spun ca nu, ea se cam mira si ma intreaba daca sigur o sa nimeresc adresa (strada Turturelelor 11A). Intreb si eu de ce are dubii, este vreun labirint in zona? :)) Nici aceasta intrebare nu este o problema; discutia se termina si a doua zi trebuie sa ma prezint la interviu.
Ma imbrac absolut obisnuit, chiar mi-ar placea sa spun in zdrente :) La salariul propus, am considerat logic sa-mi arat aspectele mele cele mai... mediocre.
Cu 5 minute inainte de ora propusa eram la secretariat, am fost primit dupa 10 minute. Se incepe cu recapitularea celor spuse telefonic. Dupa care mi se spune cam ce se doreste, se insista pe cunoasterea limbii italiene si incepe o poveste despre un angajat de proba care, chipurile, nu a corespuns cu limba italiana. Spun ca nu ma intereseaza povestea respectiva (chiar nu ma interesa!) si sunt invitat sa pun intrebari.
Primul lucru care ma interesa era concret, in ce consta activitatea pe care ar fi urmat sa o desfasor. Mi se spune ca urmeaza sa vina cineva sa sa imi arate. Pana atunci, daca am alte intrebari.
Nimic mai simplu: intreb daca exista alte bonusuri: al 13-lea salariu, al 14 -lea salariu, tichete de masa, prime. Mi se spune: salariu fix 1.200 lei si atat.
Sunt intrebat cand as fi disponibil sa incep, spun o data mai indepartata, peste vreo doua saptamani. Adaug si ca as putea incepe mai devreme, dar am deja o programare la dentist si nu as vrea sa incurc firma cu asta, dar daca ma pot invoi fara probleme as putea incepe si mai devreme. Asta mimeaza gandire si imi spune ca ar fi posibil..., in pauza..., depinde cat dureaza...
Aha, ma gandesc eu, deci daca i se face rau cuiva la locul de munca in aceasta firma, salvarea si chiar morga nu au acces decat dupa program!
Intreb daca mi se poate propune o cariera, daca as putea sa avansez in firma. Raspuns: nu se stie! Eu ma mir, cum nu se stie, firma n-are o strategie, o viziune? Daca am pus probleama asa, iar se mimeaza gandire si in final mi se spune ca ar fi posibil.
Mai aflu ca firma cauta pe cineva pe termen lung, dar si ca pentru inceput se face un contract pe perioada determinata de 6 luni, cu o perioada de proba de 15 zile!
In fine, las la o parte termenul lung de 6 luni, dar intreb: "Sperati sa tineti pe cineva pe termen lung cu numai 1.200 de lei? Pai cine ar vrea sa lucreze pe banii astia? Cineva foarte disperat sau cineva care vrea sa-si rezolve temporar niste probleme. Adica ar urma sa ies la pensie cu 1.200 lei? Ma mir ca nu exista resurse financiare in sectorul privat, pentru ca la stat se gasesc bani pentru toti hotii".
Asta cand aude ce zic, incepe sa vorbeasca peste mine. Cam intelege ca nu o sa iasa nimic si ma intreaba daca vreau sa mai vad ce ar urma sa fac. Eu zic ca da (doar tot eram acolo; oricum eram curios sa stiu ce pretentii are firma pentru "fabulosul" salariu de 1.200 lei).
Asa ca vine un cetatean care ma preia si ma introduce intr-o camera dezafectata, plina de troace pe jos, cu un birou, un calculator cu doua monitoare si trei scaune in stare destul de jalnica. El se aseaza pe un scaun, eu il dau de-o parte pe cel cu un brat lipsa si il ocup pe al treilea.
Deschide calculatorul, se conecteaza la un server din Milano prin VPN, zice ca firma lor apartine sau colaboreaza cu nu stiu ce trust (Domus?), care editeaza printre altele revista auto "Quattroruote". Imi spune ca teoretic au introduse in calculator toate marcile auto cu toate tipurile de masini care se fabrica si sunt in comert in acest moment. Deschide cataloage cu piese de tot felul, de exemplu cu motorul si partile lui.
In fine, eu intreb in ce consta activitatea pe care ar urma sa o desfasor. El imi spune ca ar urma sa modific poze. Eu ii cer sa imi arate un exemplu de poza modificata, ca sa imi fac o idee clara. El imi spune ca nu are, pentru ca e un domeniu nou si urmeaza de acum incolo nu stiu ce. Asa o fi, dar ce trebuie sa fac eu daca as lucra aici? Mi se raspunde tot la modul general, ceea ce imi lasa impresia ca astia bajbaie si spera ca noul angajat sa isi scrie singur fisa postului...
In fine, cum o lalaiam noi aici, apare destul de brusc tipa cu care vorbisem inainte, ne intreaba cum merge treaba si spun ca nu am inteles inca ce ar urma sa fac. Tipul deschide un tabel cu repere auto in italiana si tipa ma intreaba cum se traduce un nume de reper. Era ceva care rezona cu romana, asa ca nu era mare branza. Am vazut ca tipa cauta insistent ceva anume in tabel sa ma intrebe, dar se pare ca nu a gasit.
Ma intreaba despre un reper ce inseamna, eu nu am inteles prea bine intrebarea, ar fi vrut sa-i fac o compunere despre acel reper, asa ca incerc sa cer lamuriri. Tipa pretinde in italiana sa vorbesc in italiana, ca doar sustin ca am lucrat in Italia.
Ma cam irita atat tonul cat si dubiile exprimate. N-are decat sa creada aceasta individa ca am lucrat in Italia si m-am inteles acolo vorbind chineza sau sanscrita. Dar nu asta vreau sa ii spun. Ii atrag atentia ca s-a cerut initial limba italiana medie si aici este evident vorba de limba italiana tehnica cu specific auto.
Acum, nu ca ma incurc in termenii auto din limba italiana (fara sa am pretentia ca stiu totul la perfectie), dar din moment ce conditiile initiale propuse nu sunt respectate, afirm raspicat si cu voce tare ca nu accept asa ceva pentru 1.200 de lei. Aia imi spune ca nu, ca e italiana medie, eu repet ca e italiana tehnica.
Evident ca am ajuns in faza de dialog al surzilor, chiar daca nu am dubii ca dreptatea este de partea mea. Asa ca ii urez la final mult succes sa isi gaseasca fraierul; ea nu ramane mai prejos si imi ureaza sarcastic sa imi gasesc si eu ceea ce caut. Sigur ca sansele ca ea sa gaseasca ce isi doreste sunt infinit mai mari decat ale mele, dar, cine stie, poate ca dupa interviul meu firma italiana va mai mari salariul cu cateva sute de lei. Asa ca ar putea iesi ceva bun din acest interviu.
In concluzie:
A. Initial era vorba de: 1.200 lei net, pentru cunostinte de mecanica in domeniul auto, cunostinte de grafica pe calculator, cunostinte medii de limba italiana.
B. In final era vorba de: 1.200 lei net, pentru cunostinte de mecanica in domeniul auto, cunostinte de grafica pe calculator, cunostinte foarte bune de limba italiana tehnica in domeniul auto, angajatul urmeaza sa-si defineasca singur activitatea (pentru angajator inca nu e clar in ce consta activitatea!); fara al 13-lea salariu, al 14 -lea salariu, tichete de masa, prime; cu intelegere minima din partea firmei atunci cand angajatul are probleme de sanatate (alte posibile tratamente inumane si degradante urmand a fi constatate numai dupa angajare).
Asa ceva in Romania se numeste... loc de munca!
Sa gandim pozitiv: dupa ce apare pe blog acest articol, probabil ca nici la astfel de interviuri nu voi mai fi invitat :)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Culmea ca oamenii sunt disperati si javrele astea asupritoare ca altfel nu le pot spune gasesc oameni. Off, pe cat de dragut e celalt blog, cel cu poze pe ata de dureros este acesta. Un fel de Mr Hide si Dr Jekill al blogurilor.
RăspundețiȘtergereImi pare rau ca provoc emotii negative cu blogul asta. Am descris doar o situatie traita personal. Eu privesc cu detasare chestiile astea si nu ma mai impresioneaza aproape nimic in jurul meu. Dar asta nu inseamna ca nu pot avea o opinie despre situatii care se intampla in viata mea. Nu o lua in tragic, ia-o ca pe un fapt divers. Multe persoane in Romania sunt in situatii mult mai neplacute decat mine.
ȘtergereDaca aveam probleme atat de mari, sigur ca as fi acceptat si eu orice. Am trecut si eu prin asa ceva, poate ca voi mai trece desi nu-mi doresc sa mai am ocazia.
Vezi ca undeva ai scris 1200 euro in loc de lei. Eu am fost la unii, si dupa ce am dat doua interviuri diferite, abia la final si asta dupa ce i-am intrebat eu mi-au zis ca au clauza ca trebuie sa lucrez doi ani si o despagubire uriasa in caz ca din vina mea se intrerupe contractul. M-au scarbit si de faza asta si de faptul ca nu au spus de la inceput. Chiar pusesem pe blog intrebarile de la interviu, dar m-au si amenintat ca ma dau in judecata ca sunt create de ei etc. Patronii chiar se vor stapani de sclavi.
RăspundețiȘtergereAm gasit si am corectat, multumesc pentru observatie.
ȘtergereDin cate vad, ai si tu intamplarile tale pe piata muncii din Romania. Dupa cum ai vazut, imi place sa privesc realitatea (buna sau rea) in ochi si sa o pun pe blog.
Vad ca e un articol foarte vechi dar actual, as putea sa umplu un blog doar cu experintele mele cautand de lucru si ce bataie de joc am indurat.
RăspundețiȘtergereIn prezent lucrezi?
Ar fi bine sa umpli un blog cu experientele personale in cautarea unui loc de munca. As fi foarte interesat.
ȘtergereNu mai am loc de munca de 11 ani (din 2009), adica am lucrat pana cu un an inainte de aparitia blogului.