Justitia privata extrema face ravagii in Romania. Ce rost au discutiile civilizate, toleranta crestina sau in numele bunului simt si instantele de judecata, cand totul se poate rezolva pe scurtatura cu ajutorul cutitelor? Doua cazuri petrecute in cartierele Rahova si Ferentari din Bucuresti atesta acest fapt.
1. Mai intai, un fost boxer de 38 de ani a fost injunghiat de 4 indivizi. Conflictul spontan a aparut din cauza unei banci din fata unui imobil, revendicata de ambele parti. Intr-adevar, un motiv foarte "serios", care i-a facut pe cei patru sa ia imediat in calcul varianta crimei.
Cum legile patriei sunt extrem de blande cu infractorii si cum pedepsele sunt ridicole in raport cu gravitatea faptelor, asasinii nu au stat prea mult pe ganduri, s-au dus acasa, si-au luat mai multe cutite de bucatarie si si-au demonstrat inaltele competente in maniurea acestora, casapindu-l pe cetatean in vazul tuturor.
Am vazut poza decedatului, pe vremea cand traia. Avea un fizic care ar fi descurajat majoritatea cetatenilor sa intre in conflict cu el. In schimb nu am vazut poze cu asasinii, a caror identitate trebuie sa fie, desigur, protejata de catre autoritati. Nu cumva sa schimbe lumea obisnuita trotuarul, cartierul, orasul, tara sau chiar planeta (daca este posibil), in cazul in care s-ar intalni cu vreunul dintre ei...
O sursa despre caz, de exemplu: http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Un+barbat+de+38+de+ani+a+fost+injunghiat+mortal+dupa+un+scandal+.
2. O tanara de 32 de ani, mama a cinci copii, a fost injunghiata de concubinul gelos, in varsta de 58 de ani. Cica politistii ancheteaza ca sa afle cu exactitate ce s-a intamplat. Oare la ce o folosi precizia? Pot exista scuze pentru crima comisa? Diferenta de varsta dintre cei doi (26 de ani!) iese in evidenta.
Normal e sa ne imaginam ca asasinul a cunoscut-o pe tanara la maxim 26 de ani, daca au cinci copii impreuna. La fel de normal e sa ne imaginam ca asasinul o trata pe femeie ca pe o proprietate personala, ca pe un obiect. La fel de normal este sa credem ca "omul" era consvins ca are drept de viata si de moarte asupra femeii.
Oare ce declara acum asasinul in fata organelor de ancheta? "Domnilor, am fost gelos, m-am ofticat si nu am avut incotro: am pus mana pe cutit si am omorat-o. Regret fapta, cooperez cu autoritatile si sper sa iau cu suspendare; am cinci copii si vreau sa le ofer "educatie".".
O sursa despre caz, de exemplu:
http://www.cugetliber.ro/stiri-eveniment-cinci-copii-lasati-fara-mama-femeie-injunghiata-mortal-din-gelozie-293050.
In conditiile date, orice discutie despre civilizatie in Romania se termina inainte de a fi deschisa. Evident ca o gramada de periculosi social omoara din distractie, fara sa le pese de consecinte (nici macar in ceea ce ii priveste). Dovada ca abolirea pedepsei cu moartea a fost o mare prostie a Uniunii Europene care ar trebui corectata cat mai urgent posibil.
E clar ca geniile de romani care nu-si pun problema daca sa existe sau nu un Romexit, oricum, prin mentalitatea si apucaturile lor, sunt in afara sistemului de valori al Uniunii Europene ideale, aceea care afirma ca viata este o valoare suprema.
Ce nu inteleg eu este la ce academie se formeaza atatia specialisti in manuirea cutitului si transatori de oameni. Dincolo de orice dubii, omorul prin injunghiere este foarte bine dezvoltat si aplicat in Romania. O statistica a ranirilor prin injunghiere care nu au dus la moarte nu este disponibila publicului, dar toate acestea nu par sa dea prea multe batai de cap autoritatilor.
In concluzie, scapa cine poate!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu